Institutul Român pentru Drepturile Omului

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

 

Istoric

Consiliul European a conchis în anul 1999 că drepturile fundamentale aplicabile la nivelul Uniunii Europene trebuie consolidate într-o cartă, pentru a le oferi o vizibilitate sporită. Astfel, în decembrie 2000, la Nisa, Carta a fost proclamată oficial de către Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene È™i Comisie. Carta a căpătat caracter juridic obligatoriu odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în decembrie 2009, având acum o forță juridică echivalentă cu cea a tratatelor Uniunii Europene.

Rol

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene asigură protecÈ›ia drepturilor fundamentale ale cetățenilor din Uniunea Europeană. Aceasta reprezintă un instrument modern È™i amplu al legislaÈ›iei UE, destinat să protejeze È™i să promoveze drepturile È™i libertățile individuale, È›inând cont de schimbările din societate, de progresul social, precum È™i de evoluÈ›iile È™tiinÈ›ifice È™i tehnologice.

Conţinut

Prin respectarea competenÈ›elor È™i sarcinilor Uniunii Europene, precum È™i a principiului subsidiarității, Carta reafirmă drepturile stabilite pe baza tradiÈ›iilor constituÈ›ionale È™i a angajamentelor internaÈ›ionale comune ale statelor membre ale UE. Acestea includ ConvenÈ›ia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului È™i a Libertăților Fundamentale, Cartele sociale adoptate de UE È™i Consiliul Europei, precum È™i jurisprudenÈ›a CurÈ›ii de JustiÈ›ie a Uniunii Europene È™i a CurÈ›ii Europene a Drepturilor Omului. Prin oferirea unei mai mari clarități È™i vizibilități drepturilor fundamentale, Carta contribuie la asigurarea securității juridice la nivelul Uniunii Europene.

Carta conÈ›ine un preambul È™i 54 de articole, grupate în È™apte capitole, care cuprind aspecte precum: demnitatea (demnitate umană, dreptul la viață, dreptul la integritate al persoanei, interzicerea torturii È™i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, interzicerea sclaviei È™i a muncii forÈ›ate); libertățile (dreptul la libertate È™i la siguranță, respectarea vieÈ›ii private È™i de familie, protecÈ›ia datelor cu caracter personal, dreptul la căsătorie È™i dreptul de a întemeia o familie, libertatea de gândire, de conÈ™tiință È™i de religie, libertatea de exprimare È™i de informare, libertatea de întrunire È™i de asociere, libertatea artelor È™i È™tiinÈ›elor, dreptul la educaÈ›ie, libertatea de alegere a ocupaÈ›iei È™i dreptul la muncă, libertatea de a desfășura o activitate comercială, dreptul de proprietate, dreptul de azil, protecÈ›ia în caz de strămutare, expulzare sau extrădare); egalitatea (egalitatea în faÈ›a legii, nediscriminarea, diversitatea culturală, religioasă È™i lingvistică, egalitatea între bărbaÈ›i È™i femei, drepturile copilului, drepturile persoanelor în vârstă, integrarea persoanelor cu dizabilități); solidaritatea (dreptul lucrătorilor la informare È™i la consultare în cadrul întreprinderii, dreptul de negociere È™i de acÈ›iune colectivă, dreptul de acces la serviciile de plasament, protecÈ›ia în cadrul concedierii nejustificate, condiÈ›ii de muncă echitabile È™i corecte, interzicerea muncii copiilor È™i protecÈ›ia tinerilor la locul de muncă, viaÈ›a de familie È™i viaÈ›a profesională, securitatea socială È™i asistenÈ›a socială, protecÈ›ia sănătății, accesul la serviciile de interes economic general, protecÈ›ia mediului, protecÈ›ia consumatorilor); drepturile cetățenilor (dreptul de a alege È™i de a fi ales în Parlamentul European, dreptul de a alege È™i de a fi ales în cadrul alegerilor locale, dreptul la bună administrare, dreptul de acces la documente, Ombudsmanul European, dreptul de petiÈ›ionare, libertatea de circulaÈ›ie È™i de È™edere, protecÈ›ia diplomatică È™i consulară); justiÈ›ia (dreptul la o cale de atac eficientă È™i la un proces echitabil, prezumÈ›ia de nevinovăție È™i dreptul la apărare, principiile legalității È™i proporÈ›ionalității infracÈ›iunilor È™i pedepselor, dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de două ori pentru aceeaÈ™i infracÈ›iune); dispoziÈ›ii generale.

 

Aplicabilitate

În ceea ce priveÈ™te domeniul de aplicare, Carta se aplică instituÈ›iilor, organelor, oficiilor È™i agenÈ›iilor Uniunii Europene în toate activitățile lor. Aceasta nu extinde competenÈ›ele È™i sarcinile ce le sunt atribuite prin tratate. De asemenea, Carta se aplică È™i statelor membre atunci când implementează legislaÈ›ia europeană.

Totodată, Carta se aplică în strânsă legătură cu sistemele naÈ›ionale È™i internaÈ›ionale de protecÈ›ie a drepturilor fundamentale, inclusiv cu ConvenÈ›ia europeană a drepturilor omului.

Alte aspecte relevante referitoare la aplicabilitatea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene pot fi consultate aici:

 

Rapoarte anuale

Începând din 2010, Comisia Europeană publică anual un raport care urmăreÈ™te progresele în aplicarea Cartei. Din 2021, ca parte a strategiei de consolidare a aplicării Cartei în UE, raportul se axează anual pe un domeniu tematic distinct de importanță strategică reglementat de legislaÈ›ia Uniunii Europene.

 

Rapoarte europene relevante

 

Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA)

Uniunea Europeană a înfiinÈ›at în 2007 AgenÈ›ia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, un organism independent destinat să contribuie la asigurarea faptului că prevederile Cartei sunt cunoscute È™i respectate în cadrul UE.

Enciclopedia FRA referitoare la Cartă – Charterpedia.

 

Programe europene de finanțare

Programul Cetățeni, Egalitate, Drepturi È™i Valori 2021 – 2027 (CEDV) are ca obiectiv susÈ›inerea È™i dezvoltarea unor societăți deschise, democratice, egale È™i incluzive, bazate pe statul de drept. Acesta include crearea unei societăți civile dinamice, care să dispună de mijloace de acÈ›iune, să încurajeze participarea democratică, civică È™i socială a cetățenilor È™i să cultive diversitatea bogată a societății europene, pe fundamentul valorilor, istoriei È™i memoriei comune europene.

 

Evenimente

Cea de a 3-a reuniune a Comitetului pentru Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

În data de 17 decembrie 2025, Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) a participat în calitate de membru al Comitetului pentru Carta UE la cea de-a 3-a reuniune a Comitetului, care a fost găzduit de Ministerul InvestiÈ›iilor È™i Proiectelor Europene (MIPE). La acest eveniment, desfășurat în format hibrid, au participat reprezentanÈ›i ai autorităților de management, ai instituÈ›iilor cu responsabilități în domeniul protecÈ›iei drepturilor omului È™i ale altor structuri relevante din cadrul MIPE.

Ministerul Fondurilor Europene este instituÈ›ia responsabilă de îndeplinirea È™i respectarea condiÈ›iei favorizante pentru perioada de programare a implementării fondurilor europene 2021-2027. Comitetul pentru Carta drepturilor fundamentale a UE oferă consiliere È™i recomandări autorităților de management privind cazurile de nerespectare a prevederilor Cartei UE È™i gestionarea reclamaÈ›iilor referitoare la încălcarea drepturilor prevăzute de către aceasta. Respectarea prevederilor Cartei ar trebui luată în considerare începând cu faza de elaborare, apoi pe parcursul perioadei de implementare È™i până la finalizarea proiectelor respective.

Cu acest prilej, a fost propusă spre aprobare revizuirea Regulamentului de Organizare È™i FuncÈ›ionare a Comitetului pentru Carta UE în ceea ce priveÈ™te invitarea ca membru în Comitetul pentru Carta UE a AgenÈ›iei NaÈ›ionale pentru Romi È™i modificarea denumirii structurii care asigură coordonarea Comitetului pentru Carta UE din „DirecÈ›ia Comunicare È™i Cooperare InternaÈ›ională” în cea de „DirecÈ›ia Generală Comunicare È™i Cooperare InternaÈ›ională”. Cele două propuneri au fost aprobate în unanimitate.

Anterior reuniunii a fost transmis membrilor Comitetului pentru Carta UE „formularul de raportare” cu privire la cazurile în care operaÈ›iunile sprijinite din fondurile aferente Politicii de Coeziune nu au respectat Carta UE, iar din răspunsurile primite s-a constatat că nu au fost semnalate astfel de cazuri.

ReprezentanÈ›ii DirecÈ›iei Generale Comunicare È™i Cooperare InternaÈ›ională au prezentat Raportul AgenÈ›iei Europene pentru Drepturile Fundamentale pentru anul 2024[1], care oferă dovezi semnificative cu privire la faptul că drepturile omului nu sunt drepturi câÈ™tigate definitiv, ci ele trebuie apărate în consonanță cu provocările emergente È™i cu amenințările la adresa lor, printre acestea numărându-se amenințările la adresa democraÈ›iei, nivelurile ridicate de violență împotriva femeilor È™i încălcările drepturilor omului la frontierele UE. Raportul FRA 2024 este structurat pe trei direcÈ›ii: rasism, instigare la ură È™i discriminare; digitalizare È™i inteligență artificială; migraÈ›ie È™i azil.

În acest context au fost subliniate cele trei priorități majore ale UE. Prima prioritate este protejarea unei Europe libere È™i democratice È™i susÈ›inerea valorilor UE la nivel global. Cea de-a doua – o Europă puternică È™i sigură, prin consolidarea securității È™i apărării, implementarea unei abordări cuprinzătoare a migraÈ›iei È™i a gestionării frontierelor È™i pregătirea pentru un nou val de extindere. Cea de-a treia prioritate constă în promovarea unei Europe prospere È™i competitive, inclusiv prin realizarea tranziÈ›iei verzi È™i tranziÈ›iei digitale. S-a subliniat că progresul în tehnologia digitală poate afecta o serie de drepturi printre care protecÈ›ia datelor È™i dreptul la o viață privată, iar schimbările climatice pot afecta comunitățile pentru care costul vieÈ›ii devine tot mai ridicat. Astfel, Raportul subliniază că trebuie luată în considerare protecÈ›ia drepturilor fundamentale în elaborarea de noi politici È™i iniÈ›iative, deoarece evenimentele globale continuă să pună presiune pe reglementările din domeniul drepturilor omului. A fost evidenÈ›iat faptul că acÈ›iuni precum discriminarea, ura È™i rasismul încalcă drepturile fundamentale ale cetățenilor, precum dreptul la protecÈ›ia demnității umane, la viață privată È™i viață de familie, la libertatea de gândire, conÈ™tiință È™i religie È™.a. DeÈ™i există numeroase beneficii, utilizarea inteligenÈ›ei artificiale poate afecta negativ drepturile fundamentale prin algoritmii folosiÈ›i È™i platformele care nu moderează conÈ›inutul dăunător. În acelaÈ™i timp, migraÈ›ia È™i azilul la frontierele externe ale Uniunii Europene rămân priorități ale UE, indiferent de motivele care generează migraÈ›ia: muncă, studii, siguranță sau protejarea vieÈ›ii.

În continuare, a fost prezentat proiectul de Regulament al Parlamentului European È™i al Consiliului de instituire a Fondului European pentru Prosperitate È™i Securitate Economică, Teritorială, Socială, Rurală È™i Maritimă Durabilă pentru perioada 2028-2034 È™i de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 2024/2509. Planurile de Parteneriat NaÈ›ionale È™i Regionale (PPNR) 2028-2034 È™i Planurile Interreg vor fi adoptate de statele membre astfel încât să respecte cele două condiÈ›ii orizontale propuse, È™i anume: statul de drept È™i drepturile È™i libertățile stabilite prin Carta UE. În cadrul viitoarei perioade de programare, Carta UE È™i statul de drept vor fi cele două condiÈ›ii orizontale aplicabile (art. 8 È™i 9 din proiectul de Regulament). Documentul va include un cadru consolidat de garantare a respectării statului de drept È™i a drepturilor fundamentale, prin acordarea de stimulente (sprijinirea măsurilor ce conduc la întărirea statului de drept È™i a drepturilor fundamentale), dar È™i prin garanÈ›ii eficiente prin care bugetul UE este protejat împotriva deficienÈ›elor privind respectarea statului de drept È™i a Cartei.

Au urmat discuÈ›ii libere privind implementarea fondurilor, È›inând cont de necesitatea respectării condiÈ›iei favorizante orizontale privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE în actuala perioadă de programare.

Institutul Român pentru Drepturile Omului a apreciat importanÈ›a includerii AgenÈ›iei NaÈ›ionale pentru Romi ca membru al Comitetului Cartei UE È™i a precizat că drepturile minorităților naÈ›ionale se numără printre ariile de interes ale Institutului, care a desfășurat o serie de activități axate pe percepÈ›ia romilor în societatea românească. În nr. 2/2025 al Revistei „Drepturile omului” a fost prezentat cel mai recent Raport FRA privind Drepturile romilor È™i ale nomazilor în 13 țări europene (printre care È™i România).

IRDO a subliniat faptul că, aÈ™a cum se menÈ›ionează È™i în Raportul AgenÈ›iei Europene pentru Drepturile Fundamentale pentru anul 2024, instituÈ›iilor naÈ›ionale pentru drepturile omului le revine un rol important în promovarea È™i protecÈ›ia drepturilor consfinÈ›ite prin Carta UE. În calitate de membru al ReÈ›elei Europene a InstituÈ›iilor NaÈ›ionale pentru Drepturile Omului (ENNHRI), IRDO a contribuit cu raportări la ENHHRI È™i UE privind situaÈ›ia statului de drept în România, această contribuÈ›ie fiind reflectată în cel mai recent Raport UE privind statul de drept. Totodată, a fost evidenÈ›iat faptul că deÈ™i nu există plângeri pentru proiectele în curs de desfășurare, trebuie avut în vedere faptul că drepturile pot fi încălcate involuntar prin condiÈ›iile de angajare sau nivelul salarizării, mai ales în privinÈ›a categoriilor vulnerabile (persoane cu dizabilități, minorități, femei migrante/refugiate, persoane vârstnice), dar È™i din perspectiva respectării egalității de È™anse între femei È™i bărbaÈ›i. De asemenea, în procesul de implementare a proiectelor cu finanÈ›are europeană nerambursabilă pot apărea provocări multiple È™i, tocmai de aceea, respectarea Cartei UE rămâne o necesitate de zi cu zi, de la conceperea proiectelor È™i, în continuare, pe tot parcursul implementării, până la finalizarea acestora .

În finalul reuniunii, li s-a reamintit participanÈ›ilor adresa de e-mail pentru comunicarea situaÈ›iilor în care finanÈ›area europeană nu este utilizată cu respectarea Cartei UE (carta.fonduri@mfe.gov.ro). La această adresă se pot adresa întrebări, solicitări de puncte de vedere sau semnala orice situaÈ›ii de neconformitate identificate de beneficiari.

Desfășurarea viitoarei reuniuni a Comitetului pentru Carta UE, în situaÈ›ia în care nu se va decide convocarea unei È™edinÈ›e extraordinare, se estimează că va avea loc în cursul lunii septembrie 2026.


[1]Raportul a fost lansat în data de 10 iunie 2025. Pe www.irdo.ro se regăseÈ™te o prezentare în limba română a Raportului.

 

Marcarea celei de-a 25-a aniversări a Cartei drepturilor fundamentale a UE

În decembrie 2025 se împlinesc 25 de ani de când preÈ™edintele Parlamentului European, al Consiliului Uniunii Europene È™i cel al Comisiei Europene au proclamat Carta drepturilor fundamentale a UE. Această aniversare a fost marcată de AgenÈ›ia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) în datele de 8 È™i 9 decembrie, printr-o ediÈ›ie specială a întâlnirii anuale online cunoscută sub denumirea de „EU CharterXchange”. Evenimentul este o iniÈ›iativă a AgenÈ›iei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene È™i a Comisiei Europene pentru a consolida aplicarea drepturilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE, în conformitate cu obiectivele „Strategiei de consolidare a aplicării Cartei în Uniunea Europeană” a Comisiei Europene È™i cu concluziile ulterioare ale Consiliului privind consolidarea aplicării Cartei în spaÈ›iul european. Cu acest prilej a fost discutată aplicarea practică a Cartei în domenii precum justiÈ›ia, mediul, dizabilitatea, inteligenÈ›a artificială È™i serviciile digitale È™i au avut loc schimburi de experiență È™i bune practici privind implementarea Cartei.

Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în data de 8 decembrie la sesiunile CharterXchang pe tema justiÈ›ie, mediu È™i aderare la Uniunea Europeană. În cadrul sesiunii „Carta UE ca instrument eficient pentru asigurarea respectării drepturilor fundamentale ale UE – cu accent pe dreptul la o cale de atac” s-a discutat valoarea adăugată a Cartei comparativ cu  protecÈ›iile naÈ›ionale ale drepturilor omului È™i în special  dreptul la o cale de atac. Au fost subliniate  exemple din statele membre în care Carta UE a fost utilizată pentru a completa lacunele din protecÈ›ia naÈ›ională a drepturilor fundamentale. Această sesiune s-a adresat în special practicienilor din domeniul dreptului.Sesiunea „consolidarea rolului Cartei în litigiile climatice” a prilejuit schimburi de idei privind relevanÈ›a Cartei în litigiile privind mediul È™i schimbările climatice, precum È™i o serie de exemple privind jurisprudenÈ›a CurÈ›ii de JustiÈ›ie a UE în acest domeniu.La cea de a treia sesiune, „laboratorul de extindere  a Cartei ”, au fost explorate primele experienÈ›e privind Carta ale țărilor candidate la UE È™i a fost evidenÈ›iată relaÈ›ia dintre Carta UE È™i ConvenÈ›ia Europeană a Drepturilor Omului.

Cea de a doua zi a evenimentului a debutat cu sesiunea „rolul Cartei în promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități”. A fost evidenÈ›iată relevanÈ›a Cartei UE în protejarea È™i promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, aÈ™a cum sunt consacrate în ConvenÈ›ia NaÈ›iunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, la care UE este parte din 2011. Sesiunea a doua a fost consacrată „invocării Cartei UE în faÈ›a instanÈ›elor naÈ›ionale în legătură cu Legea serviciilor digitale”. S-a discutat despre modul de protejare a drepturilor prevăzute în Carta UE prin aplicarea în practică a acestei legi. Ultima sesiune, intitulată „Carta È™i impactul inteligenÈ›ei artificiale (IA)”,a fost dedicată obligaÈ›ieiimplementatorilor, în temeiul legii privind inteligenÈ›a artificială, de a efectua evaluări ale riscurilor privind drepturile fundamentale. Această sesiune s-a adresat cu precădere practicienilor care lucrează la evaluări ale impactului sistemelor de IA asupra drepturilor fundamentale.De asemenea, CharterXchange susÈ›ine conferinÈ›a aniversară „25 de ani de drepturi: ReflecÈ›ii asupra impactului Cartei” din 10-11 decembrie, organizată de Comisia Europeană, FRA È™i PreÈ™edinÈ›ia daneză a Consiliului Uniunii Europene. În cadrul conferinÈ›ei va fi evidenÈ›iat impactul pozitiv al Cartei în ultimii 25 de ani la nivel internaÈ›ional È™i naÈ›ional.

 

Cea de-a doua reuniune a Comitetului naÈ›ional pentru Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

În data de 23 septembrie 2024, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la cea de a doua reuniune a Comitetului naÈ›ional pentru Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care a avut loc la sediul Ministerului InvestiÈ›iilor È™i Proiectelor Europene (MIPE). Sub coordonarea MIPE, în calitate de instituÈ›ie responsabilă de îndeplinirea È™i respectarea condiÈ›iei favorizante a Cartei pe întreaga perioadă de programare, a fost constituit Comitetul pentru Carta Drepturilor Fundamentale a UE, cu rolul de a oferi consiliere È™i recomandări autorităților de management cu privire la cazurile de nerespectare a prevederilor Cartei È™i pentru gestionarea reclamaÈ›iilor de încălcare a drepturilor prevăzute în Cartă. Din Comitet fac parte reprezentanÈ›i din partea fiecărei autorități de management, DirecÈ›ia Generală Programare È™i Coordonare Sistem (MIPE), Institutul Român pentru Drepturile Omului, Avocatul Poporului, Consiliul NaÈ›ional pentru Combaterea Discriminării, precum È™i Autoritatea NaÈ›ională pentru Egalitatea de Șanse între Femei È™i BărbaÈ›i. În cadrul acestui Comitet pot fi invitate È™i alte părÈ›i interesate, în funcÈ›ie de specificitatea aspectelor discutate.

În cadrul evenimentuluia fost propusă modificarea Regulamentului de Organizare È™i FuncÈ›ionare a Comitetului È™i Mandatul de reprezentare, în cazul în care atât membrul titular, cât È™i membrul supleant nu ar putea participa. Totodată, a fost aprobată modificarea componenÈ›ei Comitetului pentru Carta UE prin invitarea Consiliului de Monitorizare a implementării ConvenÈ›iei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități È™i a Autorității NaÈ›ionale pentru ProtecÈ›ia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, ca membri în Comitet. Cele două instituÈ›ii propuse să facă parte din Comitetul pentru Cartă au fost acceptate cu unanimitate de voturi ca membri cu drepturi depline. În calitate de nou membru al Comitetului pentru Cartă, reprezentantul Autorității NaÈ›ionale pentru ProtecÈ›ia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, aflată în subordinea Ministerului Muncii È™i Solidarității Sociale (MMSS), a exprimat deschiderea Autorității de a se integra cât mai activ în lucrările acestui Comitet. ANPDPD este mecanismul de coordonare a ConvenÈ›iei ONU pentru protecÈ›ia persoanelor cu dizabilități È™i gestionează strategiile, metodologiile È™i politicile privind protecÈ›ia persoanelor cu dizabilități.

Cu acest prilej, a fost adusă în atenÈ›ie reorganizarea instituÈ›ională apărută ca urmare a punerii în aplicare a H.G. nr. 44/2024, prin care coordonarea Comitetului pentru Cartă a fost transferată din sarcina DirecÈ›iei Generale Programare È™i Coordonare Sistem (DGPCS) în sarcina DirecÈ›iei Comunicare È™i Cooperare InternaÈ›ională (DCCI).

ImportanÈ›a Cartei Drepturilor Fundamentale a UE în contextul utilizării fondurilor pentru perioada 2021-2027 este conferită de faptul că aceasta reprezintă o condiÈ›ie favorizantă orizontală (CFO), o cerință-cheie impusă de Comisia Europeană, urmărită orizontal în toate programele È™i finanțările pe care Ministerul InvestiÈ›iilor È™i Proiectelor Europene le gestionează.

O intervenÈ›ie notabilă a avut DirecÈ›ia Cooperare Europeană È™i InternaÈ›ională (DCEI), care a prezentat structura fiecărui program È™i secÈ›iunea „PoveÈ™ti de succes” a platformei, cu o incursiune pe www.kohesio.ec.europa.eu, subliniindu-se importanÈ›a interacÈ›iunii directe cu persoanele interesate de tema finanțărilor comunitare È™i naÈ›ionale, beneficiari sau potenÈ›iali beneficiari, pe care platforma o oferă. A fost evidenÈ›iată ideea de promovare a fondurilor europene, implicit a platformei www.oportunități-ue.gov.ro, care reprezintă un single entry point, menÈ›ionat în Acordul de Parteneriat, È™i în a cărei coordonare este implicat întregul personal DCCI.

Autoritatea pentru Certificare È™i Plată a propus ca la Articolul 6, alin. 5, punctul „cazurile de neconformitate cu Carta apărute în procesul de implementare din fonduri UE, semnalate instituÈ›iei sau structurii lor de orice persoană sau organizaÈ›ie” să se completeze cu sintagma „dacă este cazul”, propunerea fiind motivată de faptul că s-ar putea să nu existe raportări pe speță. Această propunere a fost acceptată È™i astfel a fost supusă la vot noua versiune a Regulamentului de Organizare È™i FuncÈ›ionare a Comitetului pentru Cartă. În ceea ce priveÈ™te cazurile în care operaÈ›iunile sprijinite din fondurile aferente politicii de coeziune nu au respectat Carta, precum È™i eventualele plângeri referitoare la nerespectarea principiilor Cartei, s-a precizat că în urma centralizării răspunsurilor transmise, nu a fost primită nicio menÈ›iune cu privire la plângeri de această natură. Au mai fost propuse mecanisme online de sesizare cu privire la cazuri în care au fost lezate drepturile persoanelor cu dizabilități în contextul utilizării fondurilor europene.

DirecÈ›ia Comunicare È™i Cooperare InternaÈ›ională a susÈ›inut o prezentare a bunelor practici legate de comunicarea proiectelor finanÈ›ate cu fonduri europene. Au fost evidenÈ›iate campaniile realizate pe reÈ›elele sociale prin două proiecte desfășurate în perioada 2022-2023. Unul dintre exemple a fost evenimentul-gală „România modernizată cu fonduri europene”, din noiembrie 2022, care a avut È™i o componentă de social media. A fost prezentată platforma www.oportunități-ue.gov.ro, fiind explicaÈ›i paÈ™ii de urmat pentru identificarea È™i aplicarea pentru un proiect european din programe gestionate centralizat de către Comisia Europeană, sau aflate în gestiune partajată. De asemenea, a fost lansată participanÈ›ilor invitaÈ›ia de a transmite Secretariatului permanent teme de interes, întrebări cu privire la modul în care se va asigura în continuare respectarea prevederilor Cartei în etapa de monitorizare a implementării proiectelor. S-a subliniat importanÈ›a stabilirii unui dialog cu instituÈ›iile relevante în domeniul respectării drepturilor omului pentru ca toÈ›i cei implicaÈ›i să beneficieze de expertiza acestora privind conformitatea cu principiile Cartei.

În continuare, Institutul Român pentru Drepturile Omului a susÈ›inut o prezentare privind problematica drepturilor omului È™i respectarea acestora, principiile orizontale, atribuÈ›iile IRDO, bunele practici È™i uzanÈ›ele internaÈ›ionale, precum È™i situaÈ›iile în care Carta a fost încălcată în diverse state membre È™i uneori chiar de către instituÈ›iile europene. S-a precizat că încă dinainte de perioada de programare 2021-2027, IRDO s-a implicat în promovarea Cartei drepturilor fundamentale a UE È™i a detaliat aspecte privind cooperarea È™i colaborarea în domeniul fondurilor europene, importanÈ›a promovării Cartei, precum È™i provocările ce pot apărea în procesul de implementare a proiectelor È›inând cont de necesitatea respectării condiÈ›iei favorizante orizontale. În finalul reuniunii, reprezentantul DirecÈ›iei Cooperare Europeană a reamintit că a fost creată o adresă de e-mail dedicată (carta.fonduri@mfe.gov.ro), la care pot fi transmise întrebări, solicitări de puncte de vedere sau orice situaÈ›ii de neconformitate semnalate de beneficiari. Următoarea întâlnire a Comitetului este preconizată pentru luna septembrie 2025.