Institutul Român pentru Drepturile Omului
Migrație si azil
În ultimii ani, comunitatea internațională se confruntă cu valuri de migrație fără precedent, iar situația persoanelor care sunt forțate să își părăsească locuințele din cauza conflictelor armate, a sărăciei, a deșertificării sau a unor fenomene climatice extreme trebuie înțeleasă și gestionată în mod eficient și responsabil. Țările în care acești oameni își caută adăpost din dorința și nevoia de a începe o viață mai bună au obligația de a le asigura protecție conform legislației internaționale. În căutarea unor strategii viabile, trebuie ținut cont că tocmai acești oameni sunt membri vulnerabili ai societății, iar drepturile lor pot fi încălcate cu ușurință.
Migranții pot pleca din țara de origine din motive economice, educaționale dar și ca urmare a încălcării drepturilor și libertăților fundamentale care le sunt garantate prin documentele internaționale. Aceste documente asigură protecția drepturilor tuturor persoanelor cu un grad ridicat de vulnerabilitate, inclusiv drepturile migranților, refugiaților, azilanților, indiferent de statutul lor.
Este necesară crearea unor punți de comunicare, înțelegerea diversității culturale, combaterea discriminării, asigurarea accesului la justiție, dar mai ales respectarea tuturor drepturilor și libertăților fundamentale.
Modalități de monitorizare și înregistrare a antisemitismului în Uniunea Europeană
Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în data de 16 martie 2026 la webinarul organizat de Agenția pentru drepturi fundamentale a Uniunii Europene (FRA) despre stadiul actual și căile de urmat în ceea ce privește antisemitismul în UE. Cu acest prilej, a fost prezentat raportul FRA privind monitorizarea și înregistrarea antisemitismului în UE.
În cadrul webinarului, au fost evidențiate tendințele recente privind creșterea incidentelor antisemite, precum și necesitatea dezvoltării unor sisteme de colectare a datelor mai coerente, comparabile și sustenabile la nivel european. De asemenea, s-a subliniat importanța cooperării între autoritățile publice, organizațiile societății civile, comunitățile evreiești și instituțiile specializate, în vederea îmbunătățirii mecanismelor de raportare și monitorizare.
Evenimentul a reunit peste 170 de participanți, experți și reprezentanți ai instituțiilor europene, autorităților naționale, organizațiilor societății civile, comunităților evreiești și instituțiilor naționale pentru drepturile omului, având ca obiect prezentarea principalelor concluzii ale raportului FRA privind monitorizarea și înregistrarea incidentelor antisemite în Uniunea Europeană, precum și identificarea unor direcții de acțiune pentru consolidarea răspunsului instituțional. Totodată, FRA a subliniat necesitatea de a valorifica Legea privind serviciile digitale și alte instrumente pentru a aborda lacunele în materie de antisemitism, cum ar fi raportarea inconsistentă și resursele insuficiente.
Participanții au arătat că, în pofida existenței unor cadre legislative și strategii dedicate, persistă provocări semnificative legate de subraportarea incidentelor, lipsa unor metodologii armonizate și necesitatea unei mai bune aplicări a normelor existente. Totodată, a fost evidențiat rolul esențial al educației și al prevenirii în combaterea antisemitismului pe termen lung.
S-a menționat că Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a elaborat un ghid pentru colectarea și monitorizarea datelor privind infracțiunile motivate de ură. Ghidul reprezintă un instrument practic, care permite autorităților de aplicare a legii să utilizeze și să recunoască indicatorii de prejudecată. A fost analizată și Harta Eurobarometrului din 2026, care oferă o perspectivă serioasă asupra modului în care diferite națiuni ale UE percep amenințarea antisemitismului astăzi. Zonele roșu intens care cuprind Franța (74%), Germania (71%), Italia (73%) și Olanda (71%) indică faptul că marile majorități din aceste națiuni influente și diverse din punct de vedere cultural consideră acum antisemitismul ca o problemă societală critică. Această recunoaștere ridicată este o sabie cu două tăișuri: reflectă o realitate tulburătoare a creșterii incidentelor și tensiunilor, dar sugerează și o societate conștientă politic și social de această problemă și poate