Institutul Român pentru Drepturile Omului

Vârstnici

Îmbătrânirea populației reprezintă o tendință globală majoră care afectează, în ritmuri și la niveluri diferite, toate statele. Ea reflectă unele dintre realizările semnificative ale dezvoltării umane, precum îmbunătățirea sănătății, longevitatea sporită și scăderea mortalității.

Odată cu creșterea numărului de persoane în vârstă, se recunoaște tot mai mult importanța îmbătrânirii active și, totodată, importanța drepturilor persoanelor în vârstă, după cum o demonstrează o serie de inițiative și mecanisme internaționale.

În ciuda acestor eforturi, persoanele în vârstă se confruntă cu multiple probleme care le restricționează atât drepturile, inclusiv dreptul la autonomie, participare, accesul la educație și formare, la sănătate și asistență socială, cât și contribuția la bunul mers al societății. Mai mult, vârsta înaintată agravează provocările cu care indivizii se luptă pe tot parcursul vieții, cum ar fi discriminarea pe criterii de gen, rasă, etnie, dizabilitate, religie sau alți factori. Astfel, sărăcia, discriminarea, violența și abuzul, precum și lipsa de date și statistici privind persoanele în vârstă, reprezintă amenințări majore pentru bunăstarea acestora.

Documentele internaționale privind drepturile omului nu fac referire în mod explicit la persoanele în vârstă, existând riscul ca drepturile acestora să fie neglijate în activitatea de implementare, monitorizare și raportare, sau chiar să fie interpretate diferit, în funcție de mecanismul și contextul drepturilor omului.

Expertul independent al ONU privind exercitarea tuturor drepturilor omului de către persoanele vârstnice sublinia necesitatea elaborării unui instrument specific cu caracter obligatoriu care să abordeze provocările speciale legate de drepturile omului, cu care se confruntă persoanele vârstnice.

Instrumente
Publicații
Evenimente
Drepturile persoanelor vârstnice și îngrijirea pe termen lung

Instrumente

  • Planul internațional de acțiune privind îmbătrânirea, adoptat de către Adunarea mondială privind îmbătrânirea, în 1982, la Viena, și aprobat, în același an, de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția 37/51   en
  • Principiile Națiunilor Unite pentru persoanele în vârstă – adoptate în 1991 de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția 46/91  en
  • Planul internațional de acțiune privind îmbătrânirea (en) și Declarația politică (en) – adoptate de către a doua Adunare mondială privind îmbătrânirea, Madrid, 2002
     
  • Acordul european interimar vizând schemele de securitate socială referitoare la bătrânețe, invaliditate și urmași (ETS 012)   en   fr
  • Protocol la Acordul european interimar vizând schemele de securitate socială referitoare la bătrânețe, invaliditate și urmași (ETS 012A)   en   fr
     

Înapoi la Cuprins

Publicații

  • Drepturile omului la vârsta a treia, Radu C. Demetrescu, IRDO, București, 1994
  • Protecția drepturilor și libertăților persoanelor vârstnice, Nicole Delperée, traducere Dragoș Stoenescu, IRDO, București, 1995
  • Raport privind Drepturile persoanelor în vârstă și Instituțiile Naționale pentru Drepturile Omului, (contribuție la raportul Rețelei Europene a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului), IRDO, București, 2013

 Înapoi la Cuprins

 

Evenimente

AGE Thea – „On Stage in the Golden Age: Theatre for Healthy Ageing”

Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în data de 20 noiembrie 2025 la diseminarea proiectului AGE Thea – „On Stage in the Golden Age: Theatre for Healthy Ageing”, eveniment organizat de Asociația Habilitas – Centrul de Resurse și Formare Profesională. Desfășurat pe parcursul a doi ani (2023-2025), proiectul și-a propus să crească gradul de conștientizare cu privire la rolul și impactul teatrului în prevenirea și tratarea problemelor de sănătate psihosocială și a bunăstării persoanelor în vârstă, cu sau fără tulburări cognitive.

În cadrul întâlniri au fost prezentate rezultatele cheie ale proiectului, printre acestea numărându-se raportul privind rolul teatrului în îmbunătățirea bunăstării psihosociale a persoanelor în vârstă; Programul de formare adresat profesioniștilor din domeniul social, cultural și de sănătate pentru a crește nivelul bunăstării psihosociale a persoanelor în vârstă cât și cunoașterea platformei online creată în cadrul proiectului; Ghidul privind dezvoltarea activităților de teatru participativ pentru persoanele în vârstă, în special pentru cele care se confruntă cu provocări privind demența, boala Alzheimer și izolarea socială. Aceste activități au avut drept obiectiv creșterea nivelului bunăstării psihosociale, combaterea stigmatului și îmbunătățirea calității generale a vieții persoanelor în vârstă.

Cu acest prilej, a fost evidențiat rolul parteneriatului public-privat ca factor de succes în derularea activităților pentru îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice.

Totodată, a fost prezentat noul proiect Creative Care, desfășurat în cadrul Erasmus+, care se desfășoară pe o perioada de trei ani (2025-2027) și care își propune să consolideze capacitatea profesioniștilor ce lucrează direct cu persoanele în vârstă în instituțiile medicale, inclusiv spitale, centre de zi și case rezidențiale de îngrijire, în scopul a oferi programe și activități artistice pentru persoanele în vârstă, pe baza unei abordări intergeneraționale și participative.

Acest eveniment a reprezentat o oportunitate de a împărtăși rezultatele aduse de proiect, subliniind faptul că participarea în activitățile teatrale poate îmbunătăți viața personelor vârstnice și poate promova incluziunea socială a acestora, oferind astfel posibilitatea de implicare efectivă prin contribuția la crearea unei societăți mai incluzive.

 

Accesul la servicii de sănătate și la îngrijire pe termen lung al persoanelor vârstnice

Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în data de 5 noiembrie 2024 la Grupul de lucru al Rețelei Europene a Instituțiilor Naționale pentru Drepturilre Omului privind provocările din domeniul protecției sociale pentru persoanele vârstnice. În cadrul acestui eveniment s-a discutat despre dreptul persoanelor vârstnice de a avea acces la servicii de sănătate și despre aspecte ale îngrijirii pe termen lung a acestora.

Institutul Național pentru Drepturile Omului din Armenia a prezentat o serie de bune practici privind accesul la servicii de sănătate precum și piedicile existente în sistemul de sănătate din Armenia care limitează accesul egal al tututor persoanelor vârstnice la îngrijire și servicii de sănătate. Institutul Croat pentru Drepturile Omului a prezentat situația instituțiilor de îngrijire pe termen lung a persoanelor vârstnice din Croația precum și problemele cu care se confruntă atât persoanele vârstnice, cât și angajații acestor instituții. Participanții au dezbătut modul în care normele europene privind dreptul la sănătate și îngrijire sunt puse în practică la nivel național și dificultățile cu care se confruntă instituțiile de îngrijire pe termen lung.

IRDO a subliniat faptul că în România reformarea serviciilor de îngrijire pe lungă durată pentru persoanele vârstnice reprezintă o condiție a Planului național de redresare și reziliență (PNRR). Strategia națională privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânire activă pentru perioada 2023-2030 a fost aprobată de Guvern în 2022.

 

Evaluarea calității serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele vârstnice

La invitația Asociației Habilitas, Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în data de 17 octombrie 2024 la dezbaterea online „Evaluarea calității serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele vârstnice – proces și metodologie” în cadrul seriei de întâlniri a Comunității Europene de practică „Compass”.

Pe fondul creșterii speranței de viață, numărul cercetărilor cu privire la efectele fenomenului de îmbătrânire a populației la nivel micro (individual), meso (organizațional) și macro (decidenți politici) a evoluat progresiv. Capacitatea persoanelor vârstnice de a duce o viață independentă și autonomă este afectată de prevalența patologiilor asociate vârstei înaintate, cu efecte directe în planul creșterii nevoii de servicii sociale și socio-medicale destinate compensării reducerii capacităților fizice și mentale ale acestora. Monitorizarea și evaluarea calității îngrijirii în instituțiile care furnizează servicii de îngrijire de lungă durată destinate persoanelor vârstnice prezintă o parte din rezultatele proiectului Metodologie de monitorizare continuă a calității îngrijirii în instituțiile ce furnizează servicii de îngrijire de lungă durată, proiect finanțat în cadrul Planului Sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerul Muncii și Justiției Sociale pentru perioada 2018-2020, Aria prioritară II - Familie, asistență, incluziune socială și reducerea sărăciei.

S-a discutat despre procesul și metodologia privind evaluarea calității îngrijirii pe termen lung acordate persoanelor vârstnice, precum și despre provocările existente cu care se confruntă atât persoanele vârstnice cât și cei care le acordă serviciile de îngrijire. Au fost identificate și o serie de provocări la nivel instituțional. Totodată, a fost abordat subiectul evaluării calității acestor servicii de îngrijrie de care pot beneficia vârstnicii, atât cei aflați în cadru instituționalizat cât și cei care sunt îngrijiți la domiciliu.

În cadrul evenimentului au avut intervenții mai mulți specialiști din partea Institutului național de cercetare științifică în domeniul muncii și protecției sociale.

 

Bune practici în domeniul prevenției și îngrijirii demenței

Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în data de 28 martie la seminarul „Bune practici în domeniul prevenției și îngrijirii demenței”, eveniment dedicat profesioniștilor care lucrează cu persoane vârstnice. Seminarul se înscrie în proiectul „A trăi cu demența – o provocare pentru fiecare dintre noi”, sponsorizat de Teva Pharmaceutical Industries Ltd.

După prezentarea proiectului au fost evidențiate programe de artă participativă pentru persoane vârstnice aflate în instituții de îngrijire, importanța teatrului și a muzicii pentru o îmbătrânire sănătoasă, calitățile terapeutice ale artei în sprijinul persoanelor vârstnice, metoda SOUND de încetinire a procesului de degradare cognitivă, provocări și soluții în parteneriatul public-privat în domeniul îngrijirii persoanelor vârstnice, proiecte de tip intergenerațional în sprijinul vârstnicilor. Au luat cuvântul Sorin Marinescu - Fundația Regală „Margareta a României”, Beatrice Culda - Asociația „Oameni, Valori, Fapte”, Măriuca Ivan - Fundația Crucea Alb-Galbenă, Lena Enache - Școala de Pian, Andreea Vasile - Societatea Română Alzheimer.

Centrul de zi „Omenia” a oferit un exemplu de bune practici ca serviciu social pentru persoanele vârstnice din comunitate, iar Marian Onofreiu - medic primar psihiatrie, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, a prezentat modalități de prevenție în tulburările neurocognitive.

Cu această ocazie, IRDO a subliniat importanța abordării programelor și măsurilor de îngrijire a persoanelor vârstnice din perspectiva respectării drepturilor omului, a dreptului la autonomie și participare, dreptul accesului la educație și formare, la sănătate și la asistență socială.

 

Îngrijirea pe termen lung pentru persoanele vârstnice

IRDO a participat în data de 20 martie la evenimentul intitulat „Către servicii sociale mai bune în România prin prisma serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele în vârstă”, organizat de Banca Mondială împreună cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Au fost discutate două aspecte critice ale dezvoltării serviciilor sociale pentru grupurile vulnerabile: (1) mecanismele de finanțare (bazate pe experiența internațională) și (2) un set de instrumente de evaluare a calității (dezvoltat pentru serviciile de îngrijire pe termen lung pentru persoanele vârstnice din România).

Această întâlnire s-a circumscris evenimentelor de schimb de informații organizate în cadrul proiectului comun – Planul Național de Redresare și Reziliență, PILONUL 3: Sprijin pentru dezvoltarea reformelor privind îngrijirea de lungă durată a persoanelor vârstnice în România. Cu acest prilej a fost încurajat și facilitat dialogul între principalele părți interesate cu privire la furnizarea de servicii de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice din România și îmbunătățirile necesare. S-au reunit reprezentanți ai sectorului public și privat care activează în domeniul îngrijirii pe lungă durată a persoanelor vârstnice în România, factori de decizie, experți, precum și reprezentanți ai beneficiarilor acestor servicii.

IRDO abordează îngrijirea pe termen lung a persoanelor vârstnice din prisma respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora în procesul de elaborare al politicilor și măsurilor de îngrijire pe termen lung.

Au fost abordate problematici precum îmbătrânirea în condiții de sănătate, îngrijirea integrată centrată pe oameni, realizarea unor centre mai mici de tip familial destinate îngrijirii vârstnicilor, asigurarea unor dispozitive și tehnologii de asistență în contextul dezvoltării unor orașe „prietenoase cu vârstnicii”. S-a vorbit despre asigurarea și evaluarea calității serviciilor sociale, abordarea centrată pe persoană și necesitatea unei mai bune participări a autorităților publice. S-a subliniat faptul că standardele de calitate dezvoltate în România sunt în conformitate cu bunele practici europene și internaționale, dar calitatea relativ ridicată a serviciilor cerute pentru standarde minime pare să nu corespundă întotdeauna cu finanțarea alocată. Au fost exemplificate drept modele de inspirație țări precum Franța și Slovacia.

S-a precizat că în România Legea 197/2002 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale este aplicabilă tuturor tipurilor de servicii sociale, nu doar celor destinate persoanelor vârstnice. Totodată, a fost prezentată Strategia Îngrijirii de Lungă Durată 2023-2030 pentru persoanele vârstnice și „Ghidul pentru implementarea managementului calității”.

În cadrul evenimentului au fost diseminate și cele 7 volume realizate de Banca Mondială în cadrul seriei „Materiale resursă pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire pe lungă durată pentru persoanele vârstnice din România”:

  • Vol. 1 – „Centre de zi de socializare și petrecere a timpului liber pentru persoanele vârstnice”;
  • Vol. 2 – „Centre de zi pentru asistență și recuperare pentru persoanele vârstnice ”;
  • Vol. 3 – „Unități de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice”;
  • Vol. 4 – „Servicii rezidențiale pentru persoanele vârstnice de tip cămine și centre Respiro”;
  • Vol. 5 – „Servicii de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice de tip locuință”;
  • Vol. 6 – „Servicii media sociale pentru persoanele vârstnice;
  • Vol. 7 – „Servicii publice de asistență socială punct focal unic al sistemului de îngrijire de lungă durată”.

 

Proiectul Compass: Managerii din domeniul îngrijirii – lideri în Îngrijirea centrată pe persoană

Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la discuțiile privind proiectul Compass din cadrul evenimentului omonim organizat de Asociația Habilitas. Proiectul este finanțat de Erasmus+ și are ca perioadă de implementare octombrie 2022 - ianuarie 2025. Acesta își propune să completeze oferta actuală de formare în domeniu prin intermediul metodologiilor educaționale inovatoare. De asemenea, are misiunea de a susține managerii din domeniul îngrijirii prin dobândirea de competențe, pentru a răspunde mai bine nevoilor actuale de pe piața muncii.

În acest context a fost subliniat obiectivul principal al proiectului, și anume necesitatea unei abordări bazate pe Îngrijirea centrată pe persoană (PCC), precum și scopul final al acestuia – acela de a promova calitatea serviciilor către persoanele în vârstă cu dizabilități, încurajând astfel incluziunea socială a acestora.

Un alt obiectiv al proiectului Compass este de a oferi managerilor din domeniul îngrijirii un spațiu și o metodologie care să susțină reflecția, reflexivitatea și învățarea din experiența de lucru, concomitent cu dezvoltarea unei rețele de profesioniști la nivel național care să împărtășească procesul de dezvoltare profesională.

Totodată, se urmărește dezvoltarea unei Comunități Europene de Practici (CoP) ale managerilor și lucrătorilor de îngrijire pentru Îngrijirea centrată pe persoană (PCC) pentru persoanele în vârstă, cu scopul de a împărtăși experiențe și abilități, de a construi un limbaj comun și de a sprijini consolidarea unei noi viziuni profesionale asupra îngrijirii umaniste.

Pentru a-și atinge obiectivele, inițiatorii proiectului, cu sprijinul părților cheie interesate, va dezvolta 3 pachete de lucru, după cum urmează:

  • Managerii de îngrijire ca lideri pentru Îngrijirea centrată pe persoană (PCC): - un pachet de formare în mai multe limbi, blended learning (o combinație de învățare e-learning și sesiuni de învățare față în față) adresat managerilor de îngrijire din întreaga Europă.
  • Sprijinirea reflexivității managerilor de îngrijire: - o metodologie pentru a conduce online grupuri reflexive de manageri de îngrijire implicați să îmbunătățească practicile de Îngrijire centrată pe persoană (PCC) ale organizațiilor lor, inspirată de metodologia „grupurilor de discuții de lucru” (WDGs).
  • Construirea și împărtășirea practicilor: - o comunitate digitală de practică pentru managerii de îngrijire europeni, implicați în îmbunătățirea practicilor Îngrijirii centrate pe persoană (PCC) ale organizațiilor lor.

În cadrul evenimentului au luat cuvântul dna. Ioana Căciulă, Președinta Asociației Habilitas dna. Rodica Căciulă - trainer și dr. Marian Onofreiu - medic specialist în Psihiatrie în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. ALEXANDRU OBREGIA”.

 

Proiectul PIA – Lucrători de sprijin de la egal la egal: o forță inovatoare în susținerea îngrijirii demenței

Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în data de 23 noiembrie la discuțiile privind proiectul Erasmus+ PIA, organizat de Asociația Habilitas - Centrul de Resurse și Formare Profesională. Proiectul PIA, desfășurat pe parcursul a doi ani (2022-2024), și-a propus să transforme perspectiva asupra lucrătorilor de sprijin, evidențiind impactul lor pozitiv asupra familiilor și îngrijitorilor pacienților cu demență. Acest eveniment a reprezentat o oportunitate de a împărtăși rezultatele și inovațiile aduse de proiect.

În cadrul evenimentului de prezentare a proiectului, au fost evidențiate cele trei rezultate majore obținute:

  • Dezvoltarea resurselor de formare: Asociația Habilitas a prezentat materialele și metodologiile elaborate pentru pregătirea și îmbunătățirea competențelor lucrătorilor de sprijin și a îngrijitorilor, contribuind astfel la îmbunătățirea calității îngrijirii demenței.
  • Platforma digitală de comunicare și colaborare: S-a evidențiat importanța platformei digitale dezvoltate pentru rețeaua lucrătorilor de sprijin. Aceasta a facilitat colaborarea și schimbul de informații, consolidând comunitatea dedicată îngrijirii demenței.
  • Strategii pentru implicarea îngrijitorilor informali: Prezentarea a adus în prim-plan strategiile implementate pentru a spori implicarea îngrijitorilor informali în furnizarea și proiectarea îngrijirii demenței, inclusiv activități de advocacy pentru promovarea perspectivei utilizatorului.

Proiectul PIA a urmărit să creeze o rețea de profesioniști, dar și un mediu în care colaborarea și schimbul de cunoștințe vor continua să aducă beneficii pe termen lung în susținerea celor afectați de demență și a comunităților în care aceștia trăiesc.

 

Grupul de lucru deschis al Națiunilor Unite privind îmbătrânirea (OEWGA)

În perioada 3-6 aprilie se desfășoară cea de-a 13-a sesiune a Grupului de lucru deschis al Națiunilor Unite privind îmbătrânirea (OEWGA). Grupul are rolul de a consolida protecția drepturilor omului ale persoanelor vârstnice, la întâlnire participând și instituții naționale pentru drepturile omului, precum și organizații neguvernamentale care activează în domeniul protecției persoanelor vârstnice.

Instituțiile naționale pentru drepturile omului, printre care și IRDO, susțin adoptarea unei convenții dedicate drepturilor persoanelor vârstnice, având în vedere reducerea decalajelor în domeniul protecției persoanelor vârstnice. Reamintim faptul că în luna august 2022 a avut loc întâlnirea multipartită organizată de Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR). În concluziile raportului întocmit în urma reuniunii se arată că „Statele ar trebui, în colaborare cu societatea civilă, instituțiile naționale pentru drepturile omului, Organizația Națiunilor Unite și persoanele în vârstă însele, să elaboreze și să adopte o convenție cuprinzătoare privind drepturile omului pentru persoanele vârstnice, care să se bazeze drepturile și instrumentele regionale existente. O astfel de convenție ar trebui, printre altele, să accelereze trecerea de la abordările medicale care percep persoanele vârstnice ca fiind simple beneficiare a îngrijirii și protecției sociale, către o abordare care să le considere ca titulari de drepturi.” (A se vedea Rezumatul reuniunii multilaterale cu privire la drepturile omului ale persoanelor vârstnice, Raportul Biroului Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, A/HRC/52/49, punctul 38).

 

Grupul de lucru ENNHRI privind drepturile persoanelor vârstnice

IRDO a participat la grupul de lucru al ENNHRI privind persoanele vârstnice. Tema principală a fost legată de susținerea unei convenții cu privire la drepturile persoanelor vârstnice. Discuții pe acest subiect există de mai mulți ani la nivelul ONU în cadrul Grupului de lucru deschis privind îmbătrânirea (OEWGA), care a fost înființat în 21 decembrie 2010. Cu toate acestea, până în prezent nu s-a ajuns la un consens în acest domeniu.

Anul acesta, în perioada 3-6 aprilie, va avea loc cea de-a 13-a sesiune a (OEWGA) la care vor participa și instituții naționale de drepturile omului pentru a-și exprima susținerea pentru adoptarea unei astfel de convenții. Institutul Român pentru Drepturile Omului și-a exprimat sprijinul în favoarea unei convenții cu privire la drepturile persoanelor vârstnice.

 

Consiliul Europei - lupta împotriva discriminării pe criteriul vârstei

Consiliul Europei a lansat în luna august un studiu intitulat „Lupta împotriva discriminării pe criteriul vârstei și către o implicare cetățenească socială activă pentru persoanele vârstnice”, care se bazează pe utilizarea și potențialul Cartei sociale europene.

Carta socială europeană