Institutul Român pentru Drepturile Omului
Femei
Evenimentele istorice și evoluțiile politice, sociale și culturale europene au creat abia în secolul al XIX-lea cadrul propice pentru afirmarea drepturilor femeilor. Două repere precursoare importante au fost gândirea iluministă și evoluția conceptului de drept al omului. În timpul Revoluției Franceze, a fost proclamată Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului care a inspirat activismul feminist al epocii. „Declarație cu privire la Drepturile Femeii și ale Femeii Cetățean” din 1791 (redactată de către Olympe de Gouges) a constituit unul din primele texte care revendica tratament egal pentru femei, atât în spațiul public cât și privat, și o proclamație a universalității drepturilor omului.
Pe parcursul secolului al XIX-lea, în contextul dezbaterilor privind libertatea religioasă, abolirea sclaviei, dreptul la vot ș.a., tema libertății femeilor și a drepturilor lor se impune în conștiința istorică modernă. Începând cu această perioadă și în primele decenii ale secolului XX, mișcările care au apărat cauza femeilor s-au structurat și afirmat progresiv. Evoluând diferit, în funcție de spațiul geografic, de specificul național, de originile intelectuale și de influența diferitelor curente politice (liberal, conservator, socialist), de modul de acțiune și formele de organizare, discursul feminist s-a manifestat în această epocă ca o mișcare cu revendicări variate, în special pentru dreptul la vot (acordat progresiv în majoritatea țărilor în prima jumătate a secolului al XX-lea), ameliorarea condițiilor de muncă și dreptul la educație al femeilor.
După cel de-al Doilea Război Mondial și până în anii 80 ai secolului trecut, mișcarea pentru drepturile femeilor a avut ca obiectiv central denunțarea inegalităților (economice, culturale) și repunerea în discuție a rolului femeii în societate. După 1990, în condițiile în care revendicările inițiale au fost incluse în sistemele juridice și aparțin domeniului convențional al drepturilor omului, mișcările feministe reclamă un ansamblu larg și divers de obiective: ameliorarea situației femeilor, în special a femeilor vulnerabile, egalitate profesională, libertate sexuală, dreptul de a dispune de propriul corp. Acestor exigențe paritare și a celor legate de dezvoltarea noțiunii de gen, noua generație a mișcărilor de promovare a drepturilor femeilor care se afirmă începând cu secolul al XXI-lea le adaugă noi teme de reflecție și forme de acțiune, care vizează în special lupta contra violenței, a sexismului și discriminării.
Evenimente
Strategii de combatere a violenței bazate pe gen în spațiul Francofon
În contextul cooperării internaționale cu Asociația Francofonă a Comisiilor Naționale de Drepturile Omului (AFCNDH[1]), în data de 11 martie și cu prilejul recentei Zile Internaționale a Femeii, Institutul Român pentru Drepturile Omului a fost invitat în calitate de membru AFCNDH să participe la seminarul Strategiile INDO-urilor și Comisiilor naționale pentru drepturile omului pentru combaterea violenței bazate pe gen. Reuniunea a avut ca obiective schimbul de informații privind problemele, provocările și strategiile din lupta împotriva violenței asupra femeilor, precum și crearea unei comunități de practică în domeniu a instituțiilor naționale pentru drepturile omului din spațiul francofon.
Au avut loc intervenții din partea Comisiei Naționale pentru Drepturile Omului din Republica Democrată Congo (RDC), a Biroului pentru Protecția Cetățenilor din Haiti și a Comisiei pentru Drepturile Omului din Benin.
Comisia pentru Drepturile Omului din RDC a prezentat o serie de strategii pentru combaterea violenței în zonele de conflict în contextul în care aceste violențe au căpătat o mare amploare, agravându-se datorită conflictelor din mai multe regiuni ale țării.
Comisia implementează o strategie cu patru axe pentru eradicarea flagelului violenței bazate pe gen (VBG): Protecție și acces la justiție: documentarea cazurilor, procesarea plângerilor, digitalizarea și centralizarea datelor; acțiuni de advocacy prin dialogul cu autoritățile și dezvoltarea cadrului juridic în special în privința despăgubirilor pentru victime; prevenire și sensibilizare prin campanii privind schimbarea mentalităților și a normelor sociale și implicarea bărbaților ca aliați; formarea de parteneriate, colaborarea cu instituțiile publice, societatea civilă și partenerii internaționali. Au fost evidențiate cele mai stringente obstacole în implementarea strategiei: insecuritatea, strămutările masive ale populației și stigmatizarea victimelor. Toate acestea limitează considerabil raportarea cazurilor, femeile trăiesc permanent într-un climat de teamă, iar în contextul multor zone de conflict[2] s-a precizat că este dificil de gestionat situația din cele 26 de provincii.
Biroul pentru Protecția Cetățenilor (BPC) din Haiti a evidențiat necesitatea consolidării accesului la justiție în cazuri de violență[3], în contextul în care violența sexuală este uneori folosită ca armă de către grupurile armate[4].
BPC are un rol cheie în sprijinirea combaterii violenței asupra femeilor prin: documentarea cazurilor și primirea plângerilor; oferirea de asistență juridică și psihologică victimelor; trimiterea către servicii de asistență medicală. Totodată, ca urmare a organizării de ateliere de lucru cu juriști pentru identificarea obstacolelor privind accesul la justiție, BPC a formulat o serie de recomandări, printre care: formarea continuă a profesioniștilor din sistemul de justiție penală; respectarea termenelor judiciare; asigurarea de sprijin pentru victime; crearea unor unități specializate în cadrul secțiilor de poliție.
Comisia pentru drepturile omului din Benin a precizat că în ciuda progreselor legislative, violența bazată pe gen rămâne o preocupare serioasă[5]. Comisia operează pe două niveluri: promovarea drepturilor și protejarea victimelor. Prin activitatea de promovare contribuie la creșterea gradului de conștientizare a publicului, furnizarea de informații victimelor și consolidarea capacităților actorilor interesați. În ceea ce privește protecția, Comisia procesează plângerile, întreprinde investigații și acordă asistență victimelor în vederea accesului acestora la justiție.
Printre provocările identificate se numără: barierele socio-culturale, lipsa resurselor și o acoperire teritorială limitată. Comisia abordează aceste piedici prin inițiative comunitare și campanii de conștientizare. Potrivit Institutului pentru studii de securitate[6], Beninul se confruntă încă din 2018 cu cazuri de terorism, deoarece în regiunea Est Burkina Faso au izbucnit incidente de securitate legate de extremismul violent, cu riscul extinderii amenințării la adresa țărilor vecine.[7] Utilizarea dispozitivelor explozive improvizate în atacuri care vizează forțele de securitate și apărare, școlile și autoritățile locale, indică implicarea probabilă a grupurilor extremiste violente.
Institutul Român pentru Drepturile Omului a prezentat pe scurt aspecte din activitatea Grupului de lucru al IRDO pentru drepturile femeilor, egalitatea de șanse și combaterea violenței[8]. Acesta identifică cele mai presante probleme cu care se confruntă femeile din societatea românească în exercitarea drepturilor lor. Cele mai recente piedici identificate au fost hărțuirea sexuală în universități și instituțiile de învățământ, precum și agravarea violenței și creșterea numărului de cazuri de femicid. IRDO a sprijinit adoptarea/modificarea legislației relevante, în urma discuțiilor, recomandărilor și concluziilor membrilor Grupului de lucru, precum și prin activitățile sale de informare, formare, și sensibilizare. Recomandările Institutului și eforturile de advocacy ale ONG-urilor au contribuit la transpunerea în legislație a garantării anonimatului victimelor hărțuirii sexuale, a unor propuneri de incriminare a femicidului prin adoptarea în martie 2026 a legii privind prevenirea și combaterea femicidului; a fost dezbătut proiectul de lege privind căsătoriile timpurii în cadrul comunității rome și analizată declarația Parlamentului „O Românie fără violență domestică”. Cea mai recentă Campanie „Uniți împotriva violenței digitale împotriva femeilor – 16 zile de activism împotriva violenței bazate pe gen” a fost lansată de către IRDO în parteneriat cu asociația ANAIS și Fundația Dr. Max.
Seminarul a reunit peste 100 de participanți, ilustrând angajamentul Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (INDO) din spațiul francofon în lupta împotriva violenței sexuale și bazate pe gen (VBG).
Prin documentarea încălcărilor drepturilor, sprijinirea victimelor și influențarea politicilor publice, instituțiilor naționale pentru drepturile omului le revine un rol esențial în combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor. Dar eficacitatea acestor intervenții este condiționată de alocarea de resurse suficiente și de angajamentul consolidat din partea statelor în combaterea acestui fenomen.
[1]Asociația Francofonă a Comisiilor Naționale de Drepturile Omului (AFCNDH) a luat ființă ca urmare a recomandării de creare a unei rețele a comisiilor naționale pentru drepturile omului înscrisă în Declarația și în proiectul de Program de acțiune adoptate la 3 noiembrie 2000, la Bamako, în cadrul Simpozionului internațional de analizare a practicilor democratice, drepturilor și libertăților în spațiul francofon.
[2]Conflictul în curs din Republica Democrată Congo (RDC) rămâne una dintre cele mai devastatoare crize din lume. Grupurile armate continuă să exploateze bogatele resurse minerale ale țării, provocând violență și instabilitate pe scară largă.
[3]Nivelurile alarmante ale violenței de gen continuă în Haiti, însă supraviețuitoarele și persoanele aflate în situații de risc se confruntă cu un acces extrem de limitat la sprijin esențial din cauza insecurității, a provocărilor logistice și a deficitului de finanțare, a avertizat Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare.
[4]În perioada ianuarie - septembrie 2025 peste 7,400 de cazuri de violență asupra femeilor au fost raportate în Haiti – în medie 27 de cazuri pe zi, potrivit purtătoarei de cuvânt a ONU, Stéphane Dujarric.
[5]Violența împotriva femeilor în Benin este răspândită, aproximativ 69% dintre femei raportând experiențe cu violența bazată pe gen (VBG) de-a lungul vieții. Formele comune includ abuzul psihologic, economic și fizic, adesea determinat de norme sociale înrădăcinate, subraportarea din cauza stigmatizării și aplicarea slabă a legii.
[6]Înființat în 1991, ISS este principala organizație multidisciplinară pentru securitate umană din Africa
[7]Regiunea Est se învecinează cu patru țări - Niger, Benin, Togo și Ghana.
[8]Acest grup este format din reprezentanți ai instituțiilor naționale, ONG-urilor, mediului academic, judecători, ofițeri de poliție, psihologi și consilieri.
Violența digitală asupra femeilor și fetelor
Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în data de 4 decembrie la masa rotundă cu tema „Violența digitală asupra femeilor și fetelor”, care a avut ca obiectiv o mai bună conștientizare privind acest fenomen și explorarea unor mijloace de combatere a violenței digitale cu care se confruntă femeile și fetele. Acestea aparțin unei categorii de populație mai expusă vulnerabilității și riscului unor atacuri cibernetice, care de multe ori pot escalada și în viața reală. Victimele aleg adesea tăcerea, iar lipsa raportării îngreunează posibilitățile de intervenție. Evenimentul s-a circumscris campaniei internaționale dedicată celor 16 zile de activism împotriva violenței asupra femeilor și fetelor.
Organizatorii, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române și Asociația Solwodi România, și-au propus să analizeze consecințele violenței digitale asupra victimelor și să identifice atât principalele provocări în domeniu, cât și să propună soluții juridice împreună cu invitații, reprezentanți ai unor instituții naționale și ai unor organizații neguvernamentale care activează în domeniul combaterii violenței domestice. De asemenea, au fost prezentate studii de caz privind experiențe ale unor victime din medii și cu vârste diferite.
În cadrul sesiunii interactive, Institutul Român pentru Drepturile Omului a prezentat activitatea recentă a Grupului de lucru al Institutului pentru promovarea drepturilor femeilor și a egalității de șanse, precum și campania inițiată de Institut în parteneriat cu Asociația ANAIS și fundația Dr. Max „Uniți împotriva violenței digitale la adresa femeilor”, care se desfășoară în perioada 25 noiembrie – 10 decembrie 2025, ca parte a campaniei internaționale privind cele 16 zile de luptă împotriva violenței asupra femeilor și fetelor.
Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor
Alimentate de inteligența artificială, anonimat și o responsabilitate slabă, abuzurile online se intensifică rapid. Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO), în parteneriat cu Asociația ANAIS și cu Fundația Dr. Max Romania, se alătură Campaniei internaționale a celor 16 zile de activism pentru combaterea violenței împotriva femeilor (25 noiembrie-10 decembrie 2025), lansând la nivel național campania „Uniți împotriva violenței digitale la adresa femeilor!”. În acest cadru, IRDO a desfășurat sesiuni de informare și formare pe tema bullying-ului online cu studenții din universitățile cu care colaborează.
Cu ocazia comemorării oficiale a Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor (25 noiembrie 2025), la sediul ONU, Agenția „UN Women” face apel la acțiuni comune pentru combaterea violenței digitale împotriva tuturor femeilor și fetelor. Astfel, a fost lansată o Declarație Comună (CEDAW, GREVIO, MESCEVI, Rapporteur for Women’s Rights of the Inter-American Commission on Human Rights, Special Rapporteur on the Rights of Women in Africa, UNDP, UNFPA, UNOPS, UN Women, Grupul de lucru UN Women pentru combaterea discriminării femeilor și fetelor). În Declarație se precizează că „formele digitale de violență nu cunosc granițe. Acestea apar în locuri precum școli, locuri de muncă și case până la tabere de refugiați, în contexte umanitare, de criză și de dezvoltare, iar agresorii online se ascund în spatele anonimatului pentru a acționa cu impunitate. Impactul acțiunilor lor se extinde mult dincolo de lumea online, provocând daune în lumea reală, cu daune psihologice, sociale și economice devastatoare și de durată. Violența online escaladează adesea la violență fizică și sexuală și, în cele mai grave cazuri, la feminicid. Femeile din viața publică - inclusiv jurnaliști, politicieni, apărători ai drepturilor omului și activiști - se confruntă cu o expunere sporită la atacuri digitale cu consecințe profund dăunătoare. Atacurile pot reduce la tăcere vocile femeilor și fetelor în viața publică și pot descuraja participarea lor la procesele politice și democratice, la conducere, la procesele de pace și la luarea deciziilor. Femeile care se confruntă cu forme intersectate de discriminare - cum ar fi fetele și femeile cu dizabilități, de culoare, femeile din mediul rural și fetele și femeile cu diverse orientări și identități de gen - sunt vizate în mod disproporționat și expuse riscului de exploatare și abuz economic digital.”
Prevenție și sprijin pentru dreptul fiecărei femei la o viață fără violență
Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO), în parteneriat cu Asociația ANAIS și cu Fundația Dr. Max, a organizat în data de 20 noiembrie 2025 dezbaterea „Prevenție și sprijin pentru dreptul fiecărei femei la o viață fără violență”, eveniment prilejuit de apropiata celebrare a Zilei internaționale de eliminare a violenței împotriva femeilor.
Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Declarației de la Beijing. Implementarea cu succes a acestei agende vizionare de promovare a drepturilor femeilor continuă să fie îngreunată de problemele globale emergente: crizele sociale și economice, și mai cu seamă conflictele armate. Agravarea fenomenului violenței rămâne un obstacol major în calea atingerii egalității, dezvoltării, păcii și a celui de-al cincilea Obiectiv al Dezvoltării Durabile (ODD 5) – „egalitatea de gen”.
Dezbaterea a reunit reprezentanți ai unor instituții guvernamentale și ai mediului academic, juriști, personal al Poliției Române, organizații neguvernamentale, membrii în cadrul Grupului de lucru al IRDO pentru drepturile femeilor. Au fost semnalate atât progresele înregistrate la nivel național, cât și piedicile existente în exercitarea deplină a drepturilor femeilor, în lumina celor mai recente recomandări din Raportul GREVIO 2024.
În prima parte Asociația ANAIS a prezentat concluziile Raportului Paralel (Shadow Report) adresat Grupului de Experți pentru Acțiunea împotriva Violenței asupra Femeilor și a Violenței Domestice (GREVIO), document elaborat sub coordonarea sa, în calitate de reprezentant al societății civile.
Institutul Român pentru Drepturile Omului a comunicat concluziile și rezultatele chestionarelor din cadrul campaniei „Să acționăm împreună pentru protecția femeilor!”, inițiată în 2024 în vederea abordării fenomenului hărțuirii sexuale în universități. La acel moment, s-a militat pentru adoptarea proiectului de lege care prevedea posibilitatea păstrării anonimatului pentru plângerile referitoare la cazurile de hărțuire sexuală. Acest deziderat, susținut de Grupul de lucru al IRDO și de activitățile de advocacy ale ONG-urilor, a fost transpus cu succes în legislație prin adoptarea Legii Nr. 296/27.11.2024. Majoritatea celor care au răspuns la chestionarul campaniei au subliniat faptul că victimele optează adesea pentru tăcere, alegând să nu depună plângere, această lipsă de raportare a agresiunilor îngreunând evaluarea cazurilor de violență care în realitate sunt mai numeroase decât ceea ce reflectă statisticile existente.
Fundația Dr. Max a prezentat Aplicația SafeYOU – Tehnologie inovatoare destinată femeilor și fetelor pentru reducerea violenței bazate pe gen. Datorită faptului că a generat schimbări reale în societatea românească, această inițiativă a primit Premiul Special al Juriului pentru Impact Social la Gala Engagement Enabler 2025, marca Learningnetwork.ro.
În cea de a doua parte a dezbaterii, au fost abordate tematici precum numărul crescut al cazurilor de femicid în România (reprezentanți ai Poliției Române au comunicat cele mai recente date statistice cu privire la violența domestică), necesitatea incriminării femicidului în legislația penală națională, proiectul legislativ privind căsătoriile timpurii în comunitatea romă, precum și Declarația Parlamentului „România fără violență domestică”.
Prin acest eveniment s-a urmărit consolidarea cooperării interinstituționale în domeniul realizării egalității de gen, precum și identificarea unor căi viabile de acțiune pentru viitor.
Cu acest prilej a fost comunicată lansarea Campaniei naționale „Uniți împotriva violenței digitale la adresa femeilor!”, care se desfășoară în perioada 25 noiembrie – 10 decembrie, inițiată de IRDO împreună cu partenerii la eveniment (campania care se raliază celor 16 zile internaționale de activism pentru combaterea violenței reprezintă un preambul la Conferința Anuală a Drepturilor Omului, care va fi organizată de IRDO în data de 10 decembrie).
Campania „Să ne unim pentru a pune capăt violenței împotriva femeilor și fetelor!”
Violența împotriva femeilor rămâne un flagel al societății la nivel global și continuă să reprezinte una dintre piedicile majore în calea realizării obiectivelor dezvoltării durabile. În pregătirea aniversării de anul viitor a 30 de ani de la adoptarea Declarației de la Beijing și a Platformei de Acțiune, campania ONU a celor 16 zile de combatere a violenței are ca temă în acest an „Să ne unim pentru a pune capăt violenței împotriva femeilor și fetelor!”
Asociată fenomenului violenței, una dintre cele mai recente probleme cu care se confruntă femeile din societatea românească la ora actuală este hărțuirea sexuală în universități, dar și în unități de învățământ preuniversitar. Sunt necesare reglementări clare la nivel național care să garanteze siguranța femeilor și fetelor.
Ca în fiecare an, IRDO se alătură campaniei ONU a celor 16 zile de activism pentru combaterea violenței, lansând campania „Să acționăm împreună pentru protecția femeilor!”. În cadrul acestei campanii adresăm o serie de întrebări cheie instituțiilor, organizațiilor și actorilor implicați în promovarea și protecția drepturilor femeilor privind drepturile și siguranța acestora în societatea românească. Răspunsurile obținute vor fi analizate în vederea identificării barierelor existente și a formulării unor recomandări pentru viitor.
Cu acest prilej, IRDO reiterează apelul său la coeziune interinstituțională și abordare multidisciplinară pentru prevenirea și gestionarea celor mai acute probleme cu care se confruntă femeile în exercitarea drepturilor lor.
Integrarea drepturilor sexuale și reproductive în monitorizarea și raportarea privind drepturile omului
Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat în data de 18 noiembrie 2024 la webinarul dedicat „Integrării drepturilor sexuale și reproductive în monitorizarea și raportarea privind drepturile omului”, organizat de Rețeaua Europeană a Instituțiilor Naționale de Drepturile Omului (ENNHRI), în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA). Evenimentul s-a concentrat pe creșterea conștientizării și întărirea capacității instituțiilor naționale pentru drepturile omului (INDO) de a integra eficient drepturile sexuale și reproductive (DSR) și violența în bază de gen (VBG) în monitorizarea și raportarea principalelor drepturi ale omului.
Printre principalele obiective ale webinarului s-a numărat aprofundarea înțelegerii drepturilor sexuale și reproductive și a violenței de gen în contexte referitoare la drepturile omului, explorarea instrumentelor de evaluare și a cadrelor strategice ale UNFPA, precum și schimbul de bune practici și întărirea colaborării la nivel regional. Astfel, au avut loc prezentări ale experților, sesiuni interactive de întrebări și răspunsuri, dar și studii de caz ilustrative pentru a sprijini dezvoltarea capacităților și a facilita schimbul de bune practici între INDO-urile europene și birourile naționale ale UNFPA din Europa de Est și Asia Centrală.
Totodată, cadrul a reprezentat o oportunitate pentru INDO-uri de a-și împărtăși experiențele, provocările și strategiile privind integrarea DSR, de a sublinia aspectele presante și potențiale obstacole cu care se confruntă instituțiile naționale pentru drepturile omului, precum și de a identifica cele mai eficiente mecanisme în abordarea încălcărilor drepturilor sexuale și reproductive. Au fost introduse conceptele fundamentale ale DSR, rolul crucial al INDO-urilor în protejarea acestor drepturi și au fost prezentate instrumente practice dezvoltate de UNFPA pentru evaluarea DSR, dar și ghiduri specifice pentru INDO-uri în abordarea cuprinzătoare a drepturilor sexuale și reproductive.
Evenimentul și-a propus să trateze o lacună existentă în activitatea multor instituții naționale pentru drepturile omului – integrarea sistematică a drepturilor sexuale și reproductive, inclusiv violența în bază de gen (VBG) în activitatea lor de bază. INDO-urile joacă un rol vital în protejarea drepturilor omului, iar multe dintre acestea încă nu dispun de cunoștințele, instrumentele și cadrele necesare pentru a monitoriza și aborda eficient încălcările DSR. Deși instituțiile naționale pentru drepturile omului s-au angajat să trateze drepturile și sănătatea sexuală și reproductivă în urmă cu mai bine de un deceniu prin Declarația de la Amman, implementarea rămâne inegală, subliniind necesitatea consolidării capacităților și a unei abordări clare.
Protecția femeilor, combaterea hărțuirii și a violenței împotriva femeilor
Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Asociația ANAIS și Asociația Femeilor din România – Împreună (AFRI) a organizat în data de 14 noiembrie 2024 dezbaterea cu tema „Protecția femeilor, combaterea hărțuirii și a violenței”.
Violența sub toate formele sale continuă să reprezinte una dintre cele mai puternice piedici în calea realizării obiectivelor dezvoltării durabile, în special al obiectivului 5 – egalitate de gen. Asociată fenomenului violenței, una dintre cele mai recente probleme cu care se confruntă societatea românească la ora actuală este hărțuirea sexuală în universități și unități de învățământ preuniversitar. Membrii Grupului de lucru al IRDO pentru drepturile femeilor, combaterea violenței și egalitatea de șanse s-au reunit cu acest prilej pentru a analiza cauzele hărțuirii și în special motivele pentru care victimele aleg să nu raporteze astfel de cazuri. Au fost astfel identificate și dezbătute o serie de probleme acute cu care se confruntă femeile în exercitarea drepturilor lor în societatea românească. Totodată, s-au formulat de comun acord propuneri și recomandări pentru gestionarea și surmontarea concretă a provocărilor la adresa drepturilor femeilor.


