Institutul Român pentru Drepturile Omului

Evenimente

Una dintre atribuțiile Institutului Român pentru Drepturile Omului este „informarea organismelor publice, a organizațiilor neguvernamentale și a cetățenilor, în special prin aducerea la cunoștința acestora a documentelor, practicilor și uzanțelor internaționale în domeniul drepturilor omului...”.

O modalitate importantă prin care IRDO se achită de această îndatorire este organizarea unor evenimente sub formă de conferințe, seminarii, simpozioane, colocvii, mese rotunde la care sunt invitați să participe în calitate de moderatori și lectori specialiști recunoscuți în domeniul drepturilor omului, atât din cadrul institutului cât și din afara acestuia, din țară și din străinătate, pentru a prezenta și dezbate împreună cu participanții la eveniment diferite teme din problematica drepturilor omului.

Printre participanții la aceste manifestări se numără reprezentanți ai acelor categorii socio-profesionale care prin natura funcției și/sau profesiei lor intră în contact cu diferiți membri ai societății civile, iar în relațiile ce se stabilesc cu aceștia trebuie să primeze principiile și standardele drepturilor omului. Dintre aceștia fac parte: reprezentanți ai profesiei juridice – judecători, avocați, procurori; reprezentanți ai poliției, jandarmeriei, ai personalului din penitenciare; reprezentanți ai corpului didactic – educatori în învățământul preșcolar, învățători, profesori, profesori universitari; reprezentanți ai presei scrise și audio-vizuale; medici, biologi, chimiști, fizicieni etc. Nu în ultimul rând ca importanță, în rândul participanților se află, aproape fără excepție, elevi și studenți precum și reprezentanți ai unor ONG uri a căror activitate și sferă de interese au tangență cu drepturile omului.

 

Directiva UE privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor

~ Considerații privind potențialul impact al directivei și transpunerea în legislația română ~

În cadrul proiectului „Accesul la justiție – Recomandarea SLAPP și Directiva privind diligența necesară”, implementat de Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) cu susținerea și coordonarea Institutului Danez pentru Drepturile Omului (DIHR), a fost elaborat un raport care prezintă potențialul impact al directivei în materie de drepturile omului și nu numai. Acesta a fost realizat în cadrul Programului pentru sprijinirea instituțiilor naționale pentru drepturile omului (INDO-uri) care vizează activități referitoare la implementarea Directivei UE privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor (CSDDD).

Proiectul derulat de IRDO abordează nivelul insuficient de cunoaștere a domeniului diligenței necesare în materie de durabilitate a întreprinderilor în România, în special în ceea ce privește drepturile omului și protecția mediului. În acest context, inițiativa urmărește informarea persoanelor interesate de problematica drepturilor omului, precum și a comunităților în care acestea activează, cu privire la drepturile care le revin și la modalitățile prin care pot acționa în situația încălcării acestora, inclusiv atunci când încălcările sunt săvârșite de către întreprinderi.

Raportul „Directiva UE privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor – Considerații privind potențialul impact al directivei și transpunerea în legislația română” examinează prevederile Directivei (UE) 2024/1760 privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor (CSDDD). Actul normativ a intrat în vigoare la 25 iulie 2024, iar statele membre ale Uniunii Europene au obligația de a o transpune în legislația națională și de a comunica Comisiei Europene textele relevante până la data de 26 iulie 2026.

În analiza sa, raportul integrează directiva în contextul cadrului legislativ internațional și național, analizând principalele sale prevederi și impactul potențial asupra întreprinderilor, precum și asupra persoanelor interesate, inclusiv comunități locale, organizații ale societății civile și potențiale victime ale prejudiciilor în domeniul drepturilor omului și al mediului cauzate de activitatea întreprinderilor. De asemenea, sunt identificate dispozițiile esențiale care necesită transpunere în legislația națională și sunt formulate recomandări privind modalitatea de implementare a acestora.

Ca atare, acest raport are scopul de a fundamenta un proces amplu de consultare privind transpunerea eficientă a directivei CSDDD. Având potențialul de a influența în mod semnificativ modul în care sunt protejate drepturile omului și mediul, directiva impune o transpunere riguroasă și adecvată, care să reflecte particularitățile și nevoile contextului național și să fie realizată în urma unor consultări extinse cu actorii relevanți.

Se urmărește, totodată, construirea de capacități și creșterea conștientizării asupra CSDDD în România în raport cu alte instrumente de reglementare, precum Recomandarea (UE) 2022/758 privind protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului implicați în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice” – SLAPP).

 

Conform prevederilor Convenției Națiunilor Unite privind drepturile