Institutul Român pentru Drepturile Omului

Persoane cu dizabilități

Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD), adoptată în decembrie 2006 și intrată în vigoare în mai 2008, reprezintă principalul instrument juridic internațional de luptă împotriva discriminării persoanelor cu dizabilități. În Preambulul Convenției se recunoaște că dizabilitatea este un concept în evoluție ce rezultă din interacțiunea dintre persoanele cu deficiențe și barierele de atitudine și de mediu care împiedică participarea lor deplină și efectivă în societate în condiții de egalitate cu ceilalți.

Convenția stabilește pentru statele membre obligația de a consulta îndeaproape și de a implica persoanele cu dizabilități și organizațiile care le reprezintă în dezvoltarea și implementarea legislației și în toate procesele de luare a deciziilor referitoare la problematica dizabilității, inclusiv în procesul de monitorizare a implementării Convenției.

 

Instrumente

Publicații

Puncte de vedere

Evenimente

Viață independentă și integrarea în comunitate
Educația incluzivă
Dreptul la libertate și securitate
Egalitatea și nediscriminarea
Participarea persoanelor cu dizabilități

Instrumente:

Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități
Declarația privind drepturile persoanelor cu dizabilități
Reguli standard privind egalizarea șanselor pentru persoanele cu dizabilități

Recomandarea (2011) 14 cu privire la participarea persoanelor cu dizabilități în viața politică și publică (a se vedea vol. Nediscriminare. Autonomie. Incluziune, pp: 134-148)
Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilități: un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere

O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030

Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Legea 487/2002 republicata 2012, legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice (text preluat de pe www.legisplus.ro)


Publicații:

 

Puncte de vedere:


Evenimente

Prima sesiune de formare – Campania „Respectăm diferențele, celebrăm abilitățile”

Institutul Român pentru Drepturile Omului a desfășurat în data de 4 noiembrie 2025 prima sesiune de formare din cadrul Campaniei de formare și conștientizare privind drepturile persoanelor cu dizabilități de a trăi în comunitate, de a munci, precum și la beneficiile educației incluzive și ale respectării drepturilor omului pentru toți. Evenimentul a avut loc la Colegiul Național „Spiru Haret” din București și a fost marcat de prezența doamnei Daniela Tontsch, președinte al Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR).

Activitatea a vizat consolidarea respectului pentru demnitatea umană și drepturile persoanelor cu dizabilități, creșterea gradului de conștientizare a rolului fiecărui participant în promovarea și protejarea acestor drepturi, evidențierea importanței incluziunii sociale, combaterea prejudecăților și cultivarea valorilor umaniste – respectul, empatia și solidaritatea. De asemenea, s-a urmărit încurajarea atitudinilor pozitive și familiarizarea participanților cu experiențele și contribuțiile persoanelor cu dizabilități implicate activ în viața comunității.

Conștientizând importanța educației incluzive, tinerii și-au exprimat angajamentul în sprijinirea persoanelor cu dizabilități și au manifestat deschidere față de aprofundarea cunoștințelor și promovarea drepturilor acestora.

Campania „Respectăm diferențele, celebrăm abilitățile” este inițiată de Institutul Român pentru Drepturile Omului, cu sprijinul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) și al Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), încadrându-se în sfera activităților organizate de IRDO în vederea implementării Planului Operațional relativ la obiectivul general al Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă”, 2022-2027.

 

Gala „Cultivăm valori” – demnitate, excelență și incluziune

În data de 16 octombrie 2025 a avut loc cea de-a treia ediție a Galei „Cultivăm valori”, eveniment organizat de Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) în parteneriat cu Auchan, pentru a celebra realizările persoanelor cu dizabilități și a recunoaște inițiativele care susțin integrarea acestora în diverse domenii, promovând demnitatea, excelența, respectul, echitatea și solidaritatea. Devenită deja tradiție, Gala oferă recunoaștere celor care sunt catalizatori ai schimbării prin proiecte și inițiative în domeniul profesional, social, cultural, educațional și sportiv.

Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat la Gală alături de reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului privat, ai organizațiilor neguvernamentale, artiști, sportivi paralimpici, jurnaliști, precum și oameni din domenii variate, care au devenit modele de urmat, inspirând prin propriul exemplu de viață și carieră.

Dna Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, a subliniat importanța recunoașterii publice a performanțelor persoanelor cu dizabilități și a celor care le susțin, evidențiind faptul că incluziunea reală se construiește prin respect, vizibilitate și valorizarea potențialului fiecărui individ. „În cadrul galei premiem persoanele cu dizabilități care ating performanțe remarcabile în carieră, sport, artă sau educație, dar și pe cei care le sunt alături – profesioniști, parteneri și susținători care contribuie la construirea unei societăți mai incluzive și mai umane”.

Au fost acordate premii în cadrul următoarelor categorii: elevi determinați, studenți determinați, agenți de schimbare, angajatori, profesioniști, educație, cultură, sport.

Cu acest prilej, Institutul Român pentru Drepturile Omului, prin dl director Adrian Bulgaru, a avut onoarea să i se decerneze Trofeul de excelență, premiu obținut în cadrul Secțiunii Educație a Galei.

Acest premiu a mai fost acordat dnei dr. Adriana Arnăutu - specialist în educație și protecția copilului, Fundația World Vision România și dnei Alexandra Mănăilă, directoare a companiei media Europoints. Premiile la această secțiune au fost înmânate de către dna Diana Iancu, directoarea Vista Bank.

„Recunoașterea performanțelor persoanelor cu dizabilități nu este doar un gest de apreciere, ci un act de normalitate și de respect față de demnitatea umană. Fiecare reușită a lor ne arată că limitele sunt doar în percepția societății despre ce este posibil. Prin Gala Cultivăm Valori, ne propunem să aducem în lumină aceste exemple extraordinare de curaj, perseverență și profesionalism, dar și să transmitem un mesaj puternic: persoanele cu dizabilități nu trebuie privite prin prisma neputinței, ci a potențialului. Când recunoaștem și susținem performanța lor, construim o cultură a incluziunii – o societate în care fiecare om are locul, vocea și șansa lui de a străluci”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.

 

Raport de monitorizare a Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2022–2027

Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) a participat în data de 13 octombrie 2025 la atelierul organizat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), cu sprijinul Băncii Mondiale, dedicat finalizării Raportului de monitorizare 2025 pentru perioada 2022-2024 a Strategiei „O Românie echitabilă” 2022-2027. Evenimentul a reunit instituții publice și parteneri implicați în coordonarea implementării strategiei, în vederea consolidării procesului de raportare bazat pe evidențe și aliniat la articolul 33 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD). Discuțiile au vizat domenii precum accesibilitatea, sănătatea, protecția socială, ocuparea forței de muncă, educația și participarea civică, evidențiindu-se progrese punctuale, dar și întârzieri în aplicarea unor măsuri esențiale pentru viața independentă și incluziunea socială.

Accesibilitate și mobilitate. Cadrul de reglementare este considerat adecvat, însă execuția este mult sub nivelul necesar și inegală. A fost anunțată inițierea unui Compendiu de accesibilitate (componentă teoretică, exemple practice și accesibilitate digitală), a cărui reușită depinde de coordonarea interinstituțională.

Sănătate. S-au raportat progrese punctuale (inclusiv pachetul minim de îngrijiri paliative și includerea tehnologiilor de sprijin), dar indicatorii arată lacune structurale. Recomandările vizează digitalizarea integrată a managementului de caz, protocoale interdisciplinare de reabilitare, indicatori clari cu analiză anuală și educație pentru sănătate adaptată, co-creată împreună cu persoanele cu dizabilități.

Protecție socială – Măsura 4.1. S-a înregistrat un progres important prin excluderea indemnizațiilor și alocațiilor pentru dizabilitate din testarea veniturilor în programele anti-sărăcie, măsură care protejează aceste venituri și crește eligibilitatea. A fost totodată semnalată o inițiativă legislativă aflată în dezbatere, privind executarea silită a unor beneficii destinate persoanelor cu dizabilități, ce ar putea afecta nivelul de trai dacă ar fi adoptată. La nivel local, SPAS-urile pot sprijini accesarea programelor anti-sărăcie; rămân de accesibilizat formularele online și mecanismele de sesizări/reclamații.

Viață independentă și integrare în comunitate (art. 19 CDPD). Din 40 de măsuri, 0 sunt realizate pe acces în comunitate și 0 pe locuințe sociale. Lipsa serviciilor comunitare și a stocului de locuințe incluzive pune în pericol dezinstituționalizarea. Este necesară o separare clară între locuire și serviciile de suport și o abordare consecventă non-medicalizantă: viața independentă presupune libertatea de decizie cu sprijin proporțional.

Ocuparea forței de muncă. În prezent, nicio măsură finalizată, date incomplete și impact minim asupra țintelor. A fost anunțat un proiect, cu finanțare europeană, pentru angajare asistată și adaptarea locului de muncă. Aplicarea sistemului de cotă (4% la angajatori ≥50 salariați) rămâne redusă și se menține o potrivire scăzută între locurile de muncă disponibile și nevoile candidaților. Se recomandă subvenționarea adaptărilor, stimulente pentru angajare asistată, programe de antreprenoriat și direcționarea penalităților pentru nerespectarea cotei către politici de ocupare.

Educație. Din 20 de măsuri, doar 4 au fost realizate. Există progrese legislative, dar lipsește o prioritate strategică clară, metodologiile sunt întârziate, iar formarea profesorilor în educație incluzivă rămâne insuficientă. În formarea inițială, nu toate programele includ discipline de educație incluzivă sau de lucru cu elevii cu CES.

Participare publică și acces la justiție. Progresul rămâne limitat, cu îmbunătățiri punctuale la accesul electoral, dar cu persistența barierelor de accesibilitate și a inegalităților digitale. Implementarea Legii nr. 140/2022 privind capacitatea juridică avansează lent, fiind necesară accelerarea cadrului secundar, crearea unui mecanism național de date și monitorizarea independentă a centrelor, pentru garantarea consimțământului informat și a accesului real la justiție.

Implementarea și monitorizarea CDPD (art. 33). Mecanismul național funcționează, dar participarea persoanelor cu dizabilități este insuficientă, iar punctele de contact sunt parțial funcționale. Au fost formulate recomandări privind întărirea capacității instituționale și consolidarea cooperării între mecanismele independente de monitorizare.

Contribuția IRDO este esențială pentru promovarea unei culturi a incluziunii și a drepturilor omului, prin creșterea nivelului de conștientizare privind drepturile persoanelor cu dizabilități și dezvoltarea de programe educaționale și cursuri de formare destinate elevilor, studenților și profesioniștilor din diverse domenii. Institutul va continua să sprijine procesul de implementare a Strategiei prin activități de informare, documentare și formare, în spiritul valorilor fundamentale ale egalității, accesibilității și respectului demnității umane.

 

Conferința națională „Cu noi, nu pentru noi!”

În data de 22 martie, IRDO a participat la conferința națională „Cu noi, nu pentru noi”. Evenimentul s-a desfășurat la Biblioteca Națională și a fost organizat de către Consiliul Național al Dizabilității din România în parteneriat cu Federațiile Sindrom Down și Star of Hope.
 
Obiectivul principal al conferinței a fost lansarea Federației Sindrom Down din România și analiza nevoilor specifice ale persoanelor care suferă de sindromul Down, precum și a problemelor cu care se confruntă familiile acestora în efortul de a le oferi o viață sustenabilă.
 
Federația Sindrom Down din România reprezintă uniunea a 21 de asociații de profil care doresc să creeze o voce comună și unitară în ceea ce privește nevoile, abilitățile, drepturile, incluziunea socială și dezvoltarea armonioasă a persoanelor cu sindrom Down.
 
Au fost discutate posibile mecanisme de cooperare între autorități și ONG-uri. Totodată, au fost expuse și dezbătute posibile măsuri de protecție și incluziune socială pentru persoanele cu sindromul Down.
 
Directorul IRDO a subliniat importanța asigurării și respectării drepturilor persoanelor cu sindromul Down în România prin intermediul cooperării interinstituționale în vederea îmbunătățirii concrete a calității vieții acestora.
 

 

 

Întâlnire de lucru - „Modernizarea sistemului de evaluare a dizabilității în România”
 

În data de 18 aprilie, domnul Adrian Bulgaru, director executiv al Institutului Român pentru Drepturile Omului, a participat la întâlnirea de lucru din cadrul proiectului „Modernizarea sistemului de evaluare a dizabilității în România”, implementat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, în calitate de partener al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, cu asistență tehnică din partea Băncii Mondiale.

 

Mesajul Secretarului General al ONU
cu ocazia Zilei internaționale a persoanelor cu dizabilități, 3 decembrie
 

Anual, data de 3 decembrie marchează Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități. În acest an, mesajul Secretarului General al ONU se axează pe participarea persoanelor cu dizabilități în vederea unui răspuns la pandemia de COVID-19 care să fie mai incluziv, mai durabil și mai just.
 

„Realizarea drepturilor, a capacității de acțiune și de conducere a persoanelor cu dizabilități va contribui la realizarea viitorului nostru comun.
 

Pentru a atinge Obiectivele de Dezvoltare Durabilă avem nevoie de implicarea tuturor, inclusiv a persoanelor cu dizabilități. În întreaga lume, persoanele cu dizabilități și organizațiile lor reprezentative iau măsuri pentru a realiza prezentul apel: „Nimic despre noi, fără noi”.
 

COVID-19 a evidențiat barierele și inegalitățile persistente cu care se confruntă cele 1 miliard de persoane cu dizabilități din întreaga lume, care au reprezentat unul dintre grupurile cele mai afectate în timpul pandemiei.
 

Măsurile de răspuns și redresare în urma pandemiei care sunt incluzive din punct de vedere al dizabilității ar trebui să fie ghidate chiar de persoanele cu dizabilități, să creeze parteneriate, să abordeze nedreptatea și discriminarea, să extindă accesul la tehnologie și să consolideze instituțiile pentru a crea o lume post-COVID-19 mai incluzivă, mai accesibilă și mai durabilă.
 

Îndemn toate statele să aplice integral Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, să intensifice accesibilitatea și să demonteze toate obstacolele juridice, sociale, economice și de altă natură, cu implicarea activă a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor reprezentative ale acestora.
Cu ocazia acestei Zile internaționale a persoanelor cu dizabilități, să ne angajăm la construcția unui viitor durabil, incluziv și just pentru toată lumea, nelăsând pe nimeni în urmă.”
 

António Guterres

Secretarul General al ONU

 

 

Arhivă: 2016 - 2017 - 2018 - 2019


Viață independentă și integrarea în comunitate

Având la bază principiul central al drepturilor omului potrivit căruia toate ființele umane se nasc egale în demnitate și drepturi și fiecare viață are aceeași valoare, art. 19 din Convenția cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități recunoaște dreptul egal al tuturor persoanelor cu dizabilități de a trăi independent și de a fi integrate în comunitate, cu libertatea de a alege și de a deține controlul asupra vieții proprii.

Potrivit Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități viața independentă este o parte esențială a autonomiei și libertății individului și nu înseamnă neapărat a trăi de unul singur. Ea nu trebuie interpretată doar ca abilitatea de a-și desfășura activitățile zilnice prin propriile puteri. Mai degrabă, ar trebui considerată drept libertatea de a alege și de a deține controlul, în concordanță cu respectul pentru demnitatea inerentă și autonomie individuală, așa cum este consfințită în art. 3 (a) din Convenție.

Printre barierele identificate de Comitetul ONU în privința implementării articolului 19 se numără următoarele:
  (a) Negarea capacității juridice, fie prin legi și practici formale sau în fapt prin punerea luării deciziei privind locul și modul de trai în sarcina altei persoane;
  (b) Sprijin social și modalități de protecție inadecvate care să asigure viața independentă în cadrul comunității;
  (c) Cadrul juridic și alocații de la buget inadecvate menite să asigure asistență personală și sprijin individualizat;
  (d) Instituționalizare fizică și reglementată, inclusiv a copiilor și tratament forțat în toate formele sale;
  (e) Lipsa strategiilor și planurilor de dezinstituționalizare precum și investirea de fonduri în instituții de îngrijire;
  (f) Atitudini negative, stigmate și stereotipii care împiedică integrarea persoanelor cu dizabilități în comunitate și accesul la asistența oferită;
  (g) Idei greșite despre dreptul de a trăi independent în cadrul comunității;
  (h) Lipsa de servicii și facilități puse la dispoziție, acceptabile, în limitele posibilităților materiale, accesibile și adaptabile, în domenii precum transportul, îngrijirea sănătății, școli, spații publice, locuințe, teatre, cinematografe, bunuri și servicii precum și în clădirile publice;
  (i) Lipsa de mecanisme de monitorizare adecvate pentru asigurarea implementării corespunzătoare a articolului 19, inclusiv participarea organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități;
  (j) Insuficienta preocupare pentru dizabilitate atunci când se repartizează alocațiile bugetare; și
  (k) Descentralizare necorespunzătoare, care are drept urmare disparități între autoritățile locale și șanse inegale de a trăi în mod independent în cadrul comunității în statul parte respectiv.

 A se vedea: Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități - Comentariul general privind art. 19 din Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități

 

Educația incluzivă

Educația incluzivă este esențială pentru realizarea unei educații de înaltă calitate pentru toți cei ce studiază, inclusiv cei cu dizabilități, precum și pentru dezvoltarea unor societăți incluzive, pașnice și echitabile. Cu toate acestea educația persoanelor cu dizabilități se concentrează cel mai adesea pe abordarea deficienței, pe invaliditatea lor reală sau percepută și pe limitarea oportunităților la presupuneri preconcepute și negative în legătură cu potențialul lor.

Prin ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități statele s-au angajat să respecte, să protejeze și să îndeplinească fiecare trăsătură caracteristică esențială a dreptului la educație incluzivă: disponibilitatea, accesibilitatea, acceptabilitatea și adaptabilitatea.

Astfel, obligația de a respecta presupune evitarea măsurilor care împiedică exercitarea acestui drept, cum ar fi o legislație care exclude anumiți copii cu dizabilități din învățământ, sau refuzul asigurării accesibilității ori a adaptării rezonabile.
Obligația de a proteja presupune luarea unor măsuri care împiedică amestecul unor terțe părți în exercitarea acestui drept, de exemplu, părinți care refuză să-și trimită fiicele cu dizabilități la școală, sau instituții private care refuză să înscrie persoane cu dizabilități pe baza deficienței de care suferă.

Obligația de a îndeplini presupune luarea unor măsuri care să permită și să ajute persoanele cu dizabilități să-și exercite dreptul.